fbpx

Raport final privind observarea alegerilor parlamentare 5-6 decembrie 2020 – FiecareVot

R

 

Raportul poate fi descărcat aici

 

Principalele concluzii

Alegerile parlamentare au reprezentat un proces competitiv, cu opțiuni electorale multiple. Autoritățile au organizat procesul eficient, dar mai multe reglementări esențiale au fost publicate târziu și nu au fost comunicate eficient. Deși eforturile autorităţilor de a da alegătorilor carantinați și izolați posibilitatea să voteze au fost mai vizibile decât la alegerile locale, legislația electorală și-a arătat limitele.

Sistemul electoral şi cadrul legislativ

În lipsa unei cadru legislativ unitar, consolidat într-un Cod Electoral, legislația rămâne fragmentată şi complexă, cu un potențial ridicat de a crea confuzie atât în rândul alegătorilor, cât și în rândul celor implicați în organizarea alegerilor. Legislația primară a fost completată de numeroase hotărâri ale Autorităţii Electorale Permanente și Biroului Electoral Central. Legea electorală nu menţionează nicio cale de contestare a deciziilor BEC în justiţie. Anumite prevederi legale referitoare la formarea birourilor electorale au fost modificate de mai multe ori, cu puţin timp înaintea alegerilor, contrar standardelor internaționale.

Data alegerilor a fost subiectul unei dispute politice și legislative intense; legislația care prevedea stabilirea datei alegerilor de către Guvern a fost modificată pentru a permite Parlamentului să decidă când vor fi organizate alegerile. Legea nu a fost promulgată de către Președinte, iar hotărârea de Guvern prin care s-a stabilit data alegerilor a rămas în vigoare, dar acest context a generat instabilitate și neclaritate cu privire la implementarea calendarului electoral.

Administrația electorală

AEP, birourile electorale şi Ministerul de Externe au organizat alegerile în general eficient şi au respectat termenele legale; şi celelalte instituții implicate în procesul de organizare a alegerilor – Serviciul de Telecomunicaţii  Speciale, Poșta Română, Institutul de Statistică, Ministerul de Interne – şi-au îndeplinit atribuţiile eficient şi cu profesionalism. Deciziile BEC şi ale birourilor de circumscripţie au fost publicate pe paginile web ale acestora în timp util. Transparenţa procesului a fost semnificativ diminuată de faptul că şedinţele birourilor electorale nu sunt publice. BEC a respins şi solicitarea unor organizaţii ale societăţii civile de a publica procesele verbale ale şedinţelor.

Procesul de recrutare a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorilor acestora a fost îngreunat de condiţiile create de pandemia Covid-19, însă organizarea alegerilor nu a fost semnificativ afectată. Legislaţia nu prevede reprezentarea candidaților independenți la niciun nivel al administraţiei electorale.

AEP şi MAE au publicat materiale de informare a alegătorilor. Mai multe organizații civice din străinătate au organizat campanii de informare privind votul prin corespondență. Adoptarea târzie a deciziilor BEC privind solicitarea urnei speciale nu a permis diseminarea acestora în timp util.

Solicitările adresate după alegerile locale către Parlament de reprezentanţi ai societăţii civile, care vizau verificarea urgentă şi transparentă a activităţii AEP şi publicarea concluziilor, au rămas fără răspuns.

Înregistrarea alegătorilor

În listele electorale permanente au figurat 18.170.029 alegători. La alegerile parlamentare, alegătorii pot vota numai în circumscripţia în care au domiciliul sau reşedinţa. Numărul mare al apelurilor primite la call center-ul organizat de Expert Forum de la alegători cărora nu li s-a permis să voteze în altă circumscripţie arată că alegătorii ar putea fi mai bine informați cu privire la exercitarea drepturilor electorale, dar și că introducerea unui sistem alternativ (votul anticipat sau votul prin corespondenţă) ar putea fi benefică pentru participarea alegătorilor din ţară care nu pot vota în ziua alegerilor în circumscripția unde sunt arondați.

Înregistrarea candidaților

Pentru a răspunde provocărilor create de criza sanitară, legislaţia a redus la jumătate numărul de semnături de susţinere necesare pentru depunerea candidaturilor şi a introdus posibilitatea strângerii lor în format electronic. AEP a dezvoltat și oferit spre testare partidelor politice o aplicație pentru strângerea semnăturilor în format electronic. Lipsa reglementărilor detaliate privind procedura de verificare și de stabilire a veridicității semnăturilor de susţinere nu este de natură să încurajeze încrederea publică în integritatea şi eficienţa mecanismului de înscriere a competitorilor electorali.

Legea electorală stabileşte că listele de candidaţi trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, dar nu prevede explicit sancţiuni pentru nerespectarea acestei cerinţe. Şase liste de candidaţi (cinci pentru Senat şi una pentru Camera Deputaţilor) au fost înregistrate fără a îndeplini condiţiile legale privind reprezentarea ambelor sexe. Numărul candidaţilor înscrişi pentru alegerile parlamentare a fost de 7.136, dintre care 42 independenţi. Femeile au  reprezentat doar 29% din numărul total al candidaţilor. Baza de date publicată de BEC nu a inclus informaţii privind vârsta şi sexul candidaţilor, contrar bunelor practici internaţionale.

Campania electorală și finanțarea acesteia

Campania a avut o vizibilitate redusă, în parte datorită condiţiilor create de criza sanitară şi în parte datorită reglementărilor restrictive privind materialele de promovare. Perioada de campanie a coincis cu perioada carantinării mai multor localităţi ca urmare a creşterii numărului cazurilor de Covid-19.

Discursul politic a fost dominat în mare măsură de subiectul pandemiei şi de conflictul dintre guvernul minoritar şi majoritatea parlamentară. Preşedintele s-a implicat activ în campanie, inclusiv folosind canale oficiale, practică contrară principiului separării între funcţia prezidenţială şi partidele politice. Biserica Ortodoxă Română a lansat recomandări pentru alegători care conţineau un mesaj politic şi ideologic explicit. Subiectele abordate de partidele parlamentare existente în încercarea de a atrage voturi s-au înscris mai degrabă în contextul atmosferei politice deja polarizate decât în temele de interes real pentru alegători, ceea ce a lăsat loc ascensiunii unui partid nou, cu discurs naţionalist şi orientat către valori tradiţionale, care, capitalizând inclusiv nemulţumirea unora dintre alegători faţă de măsurile de siguranţă sanitară, a obţinut suficiente voturi pentru a trece pragul electoral.

Transparența finanțării campaniei a fost scăzută din cauza lipsei datelor privind contribuțiile competitorilor și a unor raportări intermediare privind veniturile și cheltuielile, precum şi din cauza perioadei de precampanie active, dar fără aplicarea regulilor de transparență din campanie (marcarea materialelor, raportări); AEP nu a publicat datele detaliate pe contributori în timpul campaniei electorale, ci doar pe competitori electorali. Contribuțiile competitorilor au fost semnificativ mai mari comparativ cu alegerile parlamentare din 2016. Partidele au cheltuit în principal pe online și comunicare prin radio, tv și presă, dar au investit și o sumă semnificativă în materiale tipărite, în ciuda faptului că anul 2020 a fost caracterizat de pandemie. Pragurile pentru alocarea subvențiilor rămân ridicate, creând discrepanțe în finanțarea partidelor politice.

Pentru mai multe detalii legate de finanțarea partidelor și campaniilor electorale consultați platforma www.banipartide.ro, dezvoltată de Expert Forum.

Observarea alegerilor

Pentru observarea alegerilor au fost acreditate 40 de organizații neguvernamentale, care au putut desemna observatori interni, 95 de instituții mass media din țară și 15 din străinătate, precum și trei organizații internaționale. Legislația nu permite candidaților independenți să desemneze delegaţi în secțiile de votare. Coaliția FiecareVot a acreditat 239 de observatori, dintre care 34 în străinătate. Datele de la secţiile de votare observate au fost transmise şi centralizate cu ajutorul aplicației de smartphone Monitorizare Vot, dezvoltată de Code4Romania.

Votul prin corespondență

Pentru votul prin corespondenţă s-au înscris până la termenul limită 39.244 alegători cu domiciliul sau reședința în străinătate. Poșta Română a transmis 35.808 plicuri cu materialele necesare votării prin corespondenţă, către alegătorii a căror înscriere a fost validată. Un total de 21.329 de plicuri trimise de alegători au fost înregistrate până la termenul limită la reprezentanțele diplomatice din străinătate şi la cele trei birouri pentru votul prin corespondenţă cu sediul în Bucureşti, iar 7.164 plicuri au sosit în țară după termenul limită pentur înregistrare. Declarațiile publice ale unor lideri politici și o serie de articole din mass media, deşi lipsite de dovezi concludente, au generat suspiciuni privind corectitudinea organizării votului prin corespondență.

AEP a informat în timp util alegătorii cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea voturilor prin corespondenţă. Alegătorii ale căror voturi prin corespondenţă nu au fost primite până la termenul limită au putut vota la secţiile de votare.

Activitatea birourilor pentru votul prin corespondenţă s-a desfășurat organizat şi în condiții bune, însă numărul de voturi alocat fiecărei secţii rămâne excesiv; unele informații şi instrucţiuni pentru comisii au fost transmise târziu, iar instruirea privind unele dintre proceduri ar putea fi mult îmbunătăţită.

Votul în străinătate

Numărul mare de secţii de votare deschise în străinătate (748 în 92 de ţări), alături de extinderea perioadei de votare la două zile, au dat posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot unui număr mai mare de alegători decât la alegerile parlamentare precedente (244.161) şi au eliminat cozile lungi de aşteptare. Distribuirea și alocarea tabletelor și credențialelor SIMPV pentru străinătate a fost un proces dificil. STS a organizat un call center tehnic pentru străinătate.

Ziua alegerilor

Ziua alegerilor a fost lipsită de incidente majore şi s-a desfăşurat într-o atmosferă calmă, iar comisiile de votare şi alegătorii au respectat procedurile electorale şi măsurile de siguranţă sanitară. Observatorii FiecareVot au vizitat aproximativ 500 de secţii de votare şi nu au semnalat probleme sau nereguli majore de natură să afecteze integritatea procesului electoral. Un procent ridicat de 28% din secţiile de votare vizitate nu au fost accesibile persoanelor cu dizabilităţi. Alegătorilor care s-au prezentat la secţia de votare până la ora închiderii li s-a permis să-şi exercite dreptul de vot chiar dacă acest fapt a presupus prelungirea votării.

Centralizarea și publicarea rezultatelor 

Procesele verbale au fost semnate în alb de membrii comisiilor de votare în 35% din secţiile observate în timpul numărării, iar în 14% dintre cazuri preşedinţii birourilor electorale au avut dificultăţi la completarea proceselor verbale.

Centralizarea documentelor la birourile electorale județene s-a desfășurat dezorganizat în unele cazuri, cu încălcarea normelor de protecție sanitară. Rezultatele au fost publicate în termen, deși au fost înregistrate cereri de renumărare a voturilor şi contestaţii care conţineau acuzaţii de fraudă electorală. În unele cazuri, cererile de renumărare a voturilor au fost admise şi renumărarea a fost efectuată, în timp ce alte cereri au fost respinse ca  tardive. În lipsa unui termen limită stabilit de lege pentru depunerea cererilor de renumărare, nu există niciun cadru legal pentru a stabili că o cerere este depusă tardiv.

Rezultatele au fost publicate pe platforma prezenta.roaep.ro, gestionată de către AEP. Publicarea online a proceselor verbale a fost urmărită în timp real de echipa Code4Romania, care a agregat datele şi le-a prezentat publicului într-un format uşor accesibil pe pagina www.rezultatevot.ro. Mai mulți interlocutori au criticat faptul că rezultatele nu au mai fost publicate detaliat pe secție de votare, într-un fișier centralizat la nivel național.

 

Recomandări 

Sistemul electoral şi cadrul legislativ

  1. Legislația ar putea fi modificată pentru a asigura o mai bună reprezentare pentru cetățenii din diaspora.
  2. Pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea procesului electoral, aspecte fundamentale precum modul de formare a comisiilor electorale nu ar trebui modificate cu mai puţin de un an înaintea alegerilor.
  3. Pentru a asigura stabilitatea legislativă şi aplicarea uniformă a legislației reiterăm necesitatea adoptării unui Cod Electoral în acord cu standardele și bunele practici internaționale.

Administrația electorală

  1. Pentru a asigura egalitatea accesului la procesul electoral, legislația ar putea permite candidaților independenți să aibă reprezentanți în birourile electorale.
  2. Legislaţia trebuie să prevadă că şedinţele birourilor electorale la orice nivel sunt publice.
  3. Legea electorală trebuie să prevadă modalități și termene clare pentru contestarea deciziilor tuturor birourilor electorale.
  4. Parlamentul trebuie să verifice într-o manieră transparentă şi susţinută activitatea AEP şi să publice rezultatul controlului.
  5. Capacitatea profesională a membrilor Corpului Experților Electorali trebuie consolidată prin formare continuă și evaluare constantă.
  6. Înaintea fiecărui scrutin trebuie ca toţi preşedinţii BESV şi locţiitorii acestora să beneficieze de sesiuni de instruire interactive, cuprinzătoare şi clare.
  7. Pentru a asigura informarea corectă și timpurie a alegătorilor, recomandăm elaborarea unor materiale de educație electorală în timp util și diseminarea acestora pe scară largă, inclusiv în limbile minorităţilor naţionale şi în format adaptat pentru necesităţile persoanelor cu dizabilităţi (limbaj mimico-gestual, format easy-to-read, Braille etc.).

Înregistrarea alegătorilor

  1. Legislația ar trebui să fie armonizată cu standardele internaționale, prin înlăturarea restricțiilor privind drepturile de vot în baza dizabilităților intelectuale sau psihosociale.
  2. Pentru a asigura exercitarea dreptului de vot pentru cât mai mulți alegători, autoritățile ar putea introduce votul anticipat exprimat în secția de votare sau prin corespondență.

 

Înregistrarea candidaților

13. Pentru a facilita colectarea şi verificarea semnăturilor de susţinere, autorităţile ar putea lua în considerare uniformizarea procedurii de strângere a semnăturilor în format electronic, prin punerea la dispoziţia candidaţilor în acest scop a unei pagini web funcţionale dedicate la toate tipurile de alegeri.

14. Este necesară introducerea în lege a unui mecanism uniform, eficient şi transparent de verificare a semnăturilor de susţinere.

15. Legislaţia electorală ar trebui să prevadă clar respingerea listelor de candidaţi care nu respectă cerinţa reprezentării ambelor sexe. Verificarea acestor informații trebuie să se realizeze de facto într-un mod eficient.

16. Pentru a respecta standardele internaționale, autoritățile ar trebui să publice în timp util date mai detaliate privind candidaturile înregistrate.

Campania electorală și finanțarea acesteia

  1. Pentru a reduce activităţile de campanie şi cheltuielile semnificative efectuate de partide înainte de începerea campaniei electorale, legislația ar trebui să permită competitorilor electorali să utilizeze materiale de promovare stradală în perioada de campanie.
  2. Legislația ar trebui modificată astfel încât toate materialele de promovare a unui partid sau candidat să conțină informații despre entitatea care le-a comandat, cea care le produce și numărul de copii, dacă este cazul.
  3. Pentru a crește transparența finanţării campaniei electorale, autoritățile ar putea introduce cerințe prin care identitatea donatorilor sau persoanelor care împrumută candidații pentru campaniile electorale peste o anumită limită să fie publică, similar procedurilor pentru finanțarea partidelor politice.
  4. Pentru a crește transparența finanțării campaniei electorale, competitorii ar trebui să publice veniturile și cheltuielile periodic. Pentru a facilita acest proces, AEP ar putea pune la dispoziția competitorilor electorali o platformă pentru centralizarea acestor rezultate, care să permită și accesarea de către public a informațiilor.
  5. Ca bună practică, AEP ar trebui să publice datele despre contribuții la campania electorală în timp util, pe durata campaniei electorale.
  6. Pentru a asigurarea echitatea finanțării din subvenții, limitele maxime pentru subvențiile de stat ar trebuie reduse.
  7. Pragul pentru obținerea de subvenții la nivel local ar trebui scăzut pentru a ține cont și de voturile obținute la alegerea primarilor și/sau consilierilor locali.
  8. Ponderea din subvenție acordată pentru rezultatele obținute la alegerile locale ar trebui crescută.
  9. Transparenţa modului de cheltuire a subvențiilor trebuie sporită prin publicarea regulată a unor rapoarte.
  10. Pentru a crește echitatea cu privire la modul de cheltuire a subvențiilor, legislația ar trebui să stabilească reguli privind destinația fondurilor rămase la finalul anului

Observarea alegerilor

  1. Pentru a spori transparenţa procesului electoral, dreptul de a desemna delegaţi ar trebui extins şi la candidaţii independenţi.
  2. Pentru a crește transparența procesului electoral, legislația ar trebui să prevadă accesul observatorilor la toate activităţile legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, pe durata întregii perioade electorale.

Utilizarea metodelor alternative de vot

  1. Pentru a permite organizarea procesului electoral în mod eficient în secțiile de votare pentru votul prin corespondență, numărul de alegători alocat pentru fiecare dintre acestea ar trebui redus semnificativ.
  2. Reglementarea votului prin corespondență ca metodă alternativă pentru utilizarea urnei speciale și ca metodă de vot în avans pentru alegerile din țară pentru alegătorii care votează în afara circumscripției;
  3. Analizarea utilizării unor metode alternative de expediere a plicurilor, care să permită urmărirea acestora de către alegători (track and trace);
  4. Organizarea unor campanii mai eficiente de informare referitoare la beneficiile votului prin corespondență și cu privire la pașii tehnici;
  5. Încurajarea alegătorilor să trimită plicurile exterioare către ambasade, mai ales în cazurile în care transmiterea lor în țară ar dura semnificativ mai mult;
  6. Simplificarea materialelor componente ale pachetului care este transmis alegătorilor.
  7. Flexibilizarea perioadei de înregistrare a plicurilor, astfel încât legislația să ofere posibilitatea înregistrării plicurilor sosite la birourile electorale până în preziua votului;
  8. Îmbunătățirea cadrului legal și a implementării acestuia cu participarea Poștei Române și a altor factori interesați cum ar fi organizațiile neguvernamentale care monitorizează procesul sau organizaţiile românilor din străinătate
  9. Aplicarea unui chestionar utilizatorilor votului prin corespondență pentru a înțelege cauzele pentru care numărul de plicuri care se întorc în țară rămâne relativ redus;
  10. Eficientizarea modului de scanare a plicurilor în țară.

 Ziua alegerilor

  1. Pentru a garanta respectarea drepturilor electorale ale tuturor alegătorilor, autoritățile ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru accesibilizarea secțiilor de votare și pentru introducerea unor noi metode de votare pentru persoanele cu dizabilități.
  2. Legea trebuie să prevadă faptul că alegătorii cu mobilitate redusă pot vota la cea mai apropiată secție de votare accesibilă.

Numărarea voturilor, centralizarea și publicarea rezultatelor

  1. Legislaţia trebuie să reglementeze procedura de renumărare a voturilor şi să prevadă termene și etape clare pentru a asigura dreptul real al competitorilor de a contesta rezultatele.
  2. Pentru a evita distorsionarea rezultatelor din anumite erori sau modificări intenționate, legislația ar putea prevedea renumărarea din oficiu a voturilor în circumscripțiile unde diferența de voturi necesară pentru obținerea unui mandat se situează sub un anumit număr.
  3. Pentru a crește transparența procesului electoral, AEP ar trebui să publice datele detaliat pentru fiecare secție de votare într-un document centralizat.

 

 

 

Raport realizat în cadrul proiectului Observatori pentru alegeri parlamentare corecte și sigure, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Proiect derulat de  Expert Forum în parteneriat cu  Centrul pentru Resurse Civice

Material editat de Expert Forum, ianuarie 2021

 

 

 

Activitate sprijinită de Biroul Afacerilor Internaționale cu Narcotice și Aplicarea Legii (INL), în cadrul unui proiect implementat de EFOR în parteneriat cu CEELI Institute (Central and Eastern European Law Initiative) și International Foundation for Electoral Systems (IFES)

Add Comment

By Septimius Parvu

Urmariti-ne in Social Media!

Dorim să ținem legătura cu voi, să vă informăm și să vă cerem suportul pentru a promova acțiunea de observare a alegerilor.