fbpx

FiecareVot: Raport preliminar privind observarea alegerilor parlamentare

F

 

 

 

 

Alegerile parlamentare au reprezentat un proces competitiv, cu opțiuni electorale multiple. Autoritățile au organizat procesul eficient, dar mai multe reglementări esențiale au fost publicate târziu și nu au fost comunicate eficient. Deși eforturile autorităţilor de a da alegătorilor carantinați și izolați posibilitatea să voteze au fost mai vizibile decât la alegerile locale, legislația electorală și-a arătat limitele. Votul în străinătate a fost organizat eficient, cu opțiuni diferite pentru exercitarea dreptului de vot, dar anumite dificultăți survenite la returnarea plicurilor prin corespondență, care au dat loc în spaţiul public unor acuzaţii speculative de fraudă, impun o analiză comprehensivă privind modul de organizare a procesului. Transparența finanțării campaniei a fost scăzută, din cauza lipsei datelor privind contribuțiile competitorilor și a unor raportări intermediare, din cauza perioadei de precampanie active, dar fără aplicarea regulilor de transparență din campanie. Subiectele abordate de partidele parlamentare existente în încercarea de a atrage voturi s-au înscris mai degrabă în contextul atmosferei politice deja polarizate decât în temele de interes real pentru alegători, ceea ce a lăsat loc ascensiunii unui partid nou, cu discurs naţionalist şi orientat către valori tradiţionale, care, capitalizând inclusiv nemulţumirea unora dintre alegători faţă de măsurile de siguranţă sanitară, a obţinut suficiente voturi pentru a trece pragul electoral. Ziua alegerilor s-a desfășurat ordonat, sub auspiciile unei participări reduse a alegătorilor.

 

Citește raportul integral 

Cadrul legislativ şi administrativ

Cadrul legislativ pentru organizarea alegerilor parlamentare este unul complex, modificat prin hotărâri de Guvern și ordine de ministru care au reglementat procedurile de siguranță sanitară. Legislația primară a fost completată de numeroase hotărâri ale Autorităţii Electorale Permanente (AEP) și Biroului Electoral Central (BEC) . Cadrul legislativ rămâne neunitar și creează confunzie atât în rândul alegătorilor, cât și în rândul persoanelor implicate în organizarea alegerilor.

În luna septembrie, legislația a fost modificată prin Legea 202/2020, care a extins opțiunile de votare în străinătate, şi anumite reglementări privind siguranță sanitară și a permis competitorilor electorali să utilizeze subvențiile pentru campania electorală. De asemenea, legea a modificat criteriile de formare a comisiilor electorale cu puțin timp înaintea alegerilor, contrar standardelor internaționale.

O serie de reglementări esențiale au fost stabilite târziu. În primul rând, Guvernul a emis HG 1038/2020 pe 4 decembrie, stabilind că se ridică restricțiile tuturor persoanelor, cu excepția celor carantinate sau izolate de la ora 5:00 pe 6 decembrie până la ora 1:00 pe 7 decembrie. Având în vedere faptul că la sfârșitul lunii noiembrie erau aproximativ 60 de localități carantinate, dintre care și municipii cu un număr semnificativ de alegători, această modificare ar fi putut fi introdusă mai din timp. Situația este similară și în cazul prevederilor privind membrii birourilor electorale, persoanele implicate în organizarea alegerilor și persoanele acreditate. FiecareVot a transmis la MAI, AEP și BEC cereri privind stabilirea modului în care se vor legitima observatorii şi a primit răspunsuri doar de la ultimele două instituții.

Legislația privind utilizarea urnei speciale nu a fost modificată după alegerile locale, deși au fost identificate limitări semnificative. Pe acest fundal, BEC a emis o serie de trei decizii care au reglementat succesiv votul cu urna specială pentru persoanele netransportabile sau bolnave. Decizia 40, emisă în octombrie, nu conținea niciun fel de informații legate de alegătorii în izolare sau carantină. Expert Forum a solicitat la acel moment posibilitatea înscrierii solicitanţilor prin mijloace electronice. Ulterior, deciziile 91 și 94 au introdus modificări care au permis acestor categorii de alegători să voteze. Cu toate acestea, au existat standarde duble pornind de la același articol de lege, permițând înscrierea online pentru alegătorii carantinați și izolați, dar doar depunerea documentelor în format fizic pentru alte categorii de alegători. În lipsa unor reglementări prin lege sau ordonanță de urgență, BEC a luat măsuri, precum depunerea cererilor la birourile de circumscripție, care – deși au fost pozitive – au depășit limitele legale de reglementare ale BEC . Cu toate acestea, au fost transmise multe sesizări privind faptul că alegătorii nu au fost informați dacă cererea lor a fost acceptată. De asemenea, deciziile au fost emise târziu, cu o săptămână înaintea alegerilor, ceea ce nu a permis organizarea unor campanii de informare eficiente.

Deciziile nu au reglementat modul în care pot vota alegătorii care intră în țară în ziua alegerilor și trebuie să se carantineze conform reglementărilor legale. Potrivit unui răspuns primit de la BEC, alegătorii ar fi trebuit să se întoarcă în țară în timp util.
Deși legislația a prevăzut achiziția de materiale de protecție pentru membrii birourilor electorale și alţi participanţi la procesul electoral, membrii comisiilor care au însoţit urna specială nu au avut la dispoziţie în toate cazurile combinezoane şi viziere, deși s-au deplasat la locuințele unor persoane carantinate sau izolate.

Autoritatea Electorală Permanentă a permis organizaţiilor neguvernamentale, prin Hotărârea 25/2020, să solicite documentația și codul sursă al aplicațiilor informatice pentru centralizarea rezultatelor, respectiv distribuția mandatelor. Deși Expert Forum a solicitat aceste informații pe 24 noiembrie 2020, ele nu au fost transmise până în ziua publicării acestui raport. Mai mult, deși AEP a inclus în hotărâre organizarea unei prezentări a aplicațiilor, solicitarea Expert Forum de a participa la acest eveniment a rămas fără răspuns.

Alegerile au fost organizate în general eficient de AEP, BEC, Ministerul de Externe. De asemenea, apreciem că au fost întreprinse eforturi și de administrația electorală de nivel inferior – birourile electorale de circumscripție și cele ale secțiilor de votare. În ciuda dificultăților create de pandemie, în străinătate au fost deschise și au funcționat fără restricții majore 748 de secții de votare.

Observatorii FiecareVot au asistat la trei sesiuni online de pregătire pentru membrii secțiilor de votare din străinătate, respectiv operatorii de tabletă, care au fost organizate în mod profesionist de STS și AEP. De asemenea, considerăm că materialele de pregătire pentru membrii birourilor electorale și operatorii de tabletă au fost mai elaborate și au răspuns mai bine nevoilor acestora comparativ cu alegerile locale. Solicitarea FiecareVot de a primi programul sesiunilor de instruire pentru preşedinţii BESV din ţară şi locţiitorii acestora şi de a le observa a rămas fără rezultat.
Transparenţa procesului a fost semnificativ diminuată de faptul că şedinţele birourilor electorale nu sunt publice, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Deciziile BEC şi ale birourilor de circumscripţie au fost publicate pe paginile web ale acestora în timp util. Solicitarea FiecareVot către BEC de a transmite online ședințele a fost refuzată.

Votul prin corespondență

Au putut opta pentru votul prin corespondență alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral până pe data de 22 octombrie. Prin Legea 202/2020 a extins – în mod pozitiv – termenul limită cu încă 30 de zile şi a permis alegătorilor să îşi tipărească singuri buletinele de vot prin corespondenţă. Cu toate acestea, buletinele au fost tipărite în țară și au fost distribuite de către Poșta Română către alegători. În țară au fost înființate trei birouri pentru votul prin corespondență, care au primit de la Poșta Română în zilele de miercuri și joi aproximativ câte 6000 de plicuri , iar alegătorii au avut opțiunea să trimită plicurile la reprezentanțele diplomatice din străinătate.

Poșta Română a transmis în străinătate, conform listelor de alegători puse la dispoziție de AEP, în perioada 2-13.11.2020, un număr total de 35.808 plicuri cu materialele necesare votării prin corespondenţă . Până la termenul limită stabilit de lege pentru primirea voturilor prin corespondenţă trimise de alegători, joi la ora 23:59, la cele trei birouri pentru votul prin corespondenţă organizate în România au fost primite 18.421 de plicuri. Conform informațiilor publicate sâmbătă, după termenul limită s-au întors 1092 de plicuri, care au fost anulate potrivit reglementărilor în vigoare. Un total de 21.329 de plicuri au fost înregistrate până la data de 3 decembrie, în țară și la reprezentanțele diplomatice din străinătate.
Potrivit Poștei Române, au existat aproximativ 250 de reclamații, dintre care 60 legate de activitatea altor servicii poștale. Numărul de plângeri primite prin intermediul platformei www.votcorect.ro a fost redus, iar majoritatea lor s-au referit la plicuri care nu au fost înregistrate în timp util din țări precum Austria sau Spania.

Numărul de plicuri exterioare înregistrate până joi este considerabil mai mic decât numărul plicurilor expediate către alegători, însă diferenţa corespunde statisticilor de la votul prin corespondenţă din 2016 și 2019.

Până la data publicării acestui raport, nicio instituţie nu a oferit o analiză a diverselor motive posibile pentru care restul voturilor prin corespondenţă nu au fost înregistrate (cazuri în care alegătorii nu au primit plicurile sau au primit plicuri incomplete, cazuri în care alegătorii au optat să nu trimită plicurile, cazuri în care plicurile trimise de alegători nu au ajuns în termen). Declarațiile publice ale unor lideri politici și o serie de articole din mass media, deşi lipsite de dovezi concludente, au generat suspiciuni privind corectitudinea organizării votului prin corespondență. În acest context, credem că Poșta Română și AEP și trebuie să prezinte cât mai prompt rapoarte publice privind organizarea votului prin corespondență și să explice cauzele care au condus la această situație.

În contextul restricțiilor de transport cauzate de COVID-19 în mai multe ţări, livrarea acestor nateriale a fost de asemenea afectată. Cu toate acestea, considerăm pozitive eforturile Poștei Române de a transporta plicurile cu camioane din mai multe țări europene.
Un alt aspect pozitiv este faptul că AEP a informat alegătorii cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea voturilor prin corespondenţă, precum şi cu privire la posibilitatea de a vota la secţiile de votare, în cazul alegătorilor ale căror voturi prin corespondenţă nu au fost primite până la termenul limită. Verificarea s-a putut face și pe pagina www.votstrainatate.ro. În unele țări, cum ar fi Malta, nu au existat secții de votare, fapt care, alături de restricţiile de călătorie impuse de pandemie, a afectat semnificativ posibilitatea ca alegătorii anunţaţi că voturile lor prin corespondenţă nu au fost înregistrate să îşi exercite dreptul de vot la secţiile de votare.

FiecareVot consideră că introducerea votului prin corespondență ca metodă alternativă de vot este un aspect pozitiv, chiar dacă este necesar ca legislația și procesul de implementare să fie îmbunătățite.

Observatorii FiecareVot au asistat la sesiunea de pregătire online a membrilor celor trei birouri pentru votul prin corespondenţă din țară și a operatorilor de tabletă aferenți, iar în seara alegerilor au observat procedurile de numărare a voturilor la două din cele trei birouri pentru votul prin corespondență organizate în țară. Observatorii au notat că procedurile nu au fost pe deplin înțelese de membrii birourilor, care au aplicat anumiți pași în mod diferit, în special în ce priveşte raportarea voturilor prin corespondenţă anulate, şi că instruirea privind unele dintre proceduri ar putea fi îmbunătăţită. Activitatea birourilor pentru votul prin corespondenţă s-a desfășurat organizat în condiții bune, însă numărul de voturi alocat fiecărei secţii (aproximativ 6000) rămâne excesiv, contrar recomandării formulate de FiecareVot după precedentele alegeri parlamentare și prezidențiale, şi ar trebui redus astfel încât volumul de muncă pentru fiecare birou să fie rezonabil. De asemenea, membrii birourilor pentru votul prin corespondenţă au subliniat că anumite informații le-au fost transmise târziu și că nu au fost pe deplin informați cu privire la ceea ce implică activitatea birourilor. Salarizarea rămâne insuficientă în condițiile legii actuale.

Campania electorală și finanțarea acesteia

Campania electorală a avut o vizibilitate redusă, în parte datorită condiţiilor create de criza sanitară şi, în parte, datorită reglementărilor restrictive privind materialele de promovare. Dreptul la liberă exprimare a fost respectat, iar partidele şi candidaţii şi-au putut transmite mesajul către electorat fără restricţii. Faptul că discursul de campanie a fost dominat în mare măsură de conflictul dintre majoritatea parlamentară şi guvernul minoritar şi de atacuri reciproce din partea partidelor a redus interesul public pentru campanie. Mai mulţi interlocutori FiecareVot au criticat implicarea preşedintelui în campanie în sprijinul unuia dintre partide. Subiectele abordate de partidele parlamentare existente în încercarea de a atrage voturi s-au înscris mai degrabă în contextul atmosferei deja polarizate decât în temele de interes real pentru alegători, ceea ce a lăsat loc ascensiunii unui partid nou, Alianța pentru Unirea Românilor, cu discurs naţionalist, antioccidental şi orientat către valori tradiţionale, care, capitalizând inclusiv nemulţumirea unora dintre alegători faţă de măsurile de siguranţă sanitară, a obţinut suficiente voturi pentru a trece pragul electoral. Biserica Ortodoxă Română a lansat în timpul campaniei recomandări pentru alegători, care, fără a numi partide sau candidaţi, conţineau un mesaj politic şi ideologic explicit. Legislația privind finanțarea campaniilor electorale rămâne limitativă, fapt care determină competitorii electorali să mute campania propriu zisă în precampanie, când se pot folosi materiale vizuale stradale de mari dimensiuni. Acest context determină o scădere a transparenței finanțării campaniei, întrucât regulile pentru campanie (marcarea materialelor, raportări) nu se aplică în precampanie.
Spre deosebire de alegerile locale, la parlamentare AEP nu a publicat datele detaliate pe contributori, ci doar pe competitori electorali, conducând la o scădere semnificativă a transparenței finanțării. Expert Forum a solicitat publicarea acestor date, dar până la finalizarea campaniei ele nu au fost încărcate pe site-ul www.finantarepartide.ro, deși competitorii electorali au declarat până la 27 noiembrie un total de 103.289.869,17 lei, din care 5.5 milioane bani publici. Mai mult, unul dintre candidații care figurează în lista de contribuții a transmis EFOR faptul că datele publicate pentru campania sa erau eronate .

Conform datelor furnizate de AEP, cinci partide (PSD, PNL, PMP, Pro România și UDMR) au contribuit cu 94% dintre aceste fonduri, declarând sume per candidat de până la 52,2 mii lei (a se vedea graficul de mai jos). În același timp, Alianța pentru Unirea Românilor a declarat 42.600 lei, mai puțin chiar și decât unii candidați independenți. AUR a înregistrat în competiție 621 de candidați – un număr semnificativ pentru un partid relativ nou –, ceea ce indică cheltuieli echivalente cu 69 de lei pentru un candidat. Văzând statistica de mai jos și luând în considerare intensitatea campaniei desfăşurate de AUR, considerăm că suma declarată nu este realistă și putem concluziona că aceste cheltuieli sunt mult prea mici pentru un partid care a primit peste 8% din voturile alegătorilor de la parlamentare.

 

Ziua alegerilor

În ziua alegerilor, 274 observatori FiecareVot acreditați în 33 de județe, în toate sectoarele municipiului București şi în străinătate au vizitat aproximativ 500 de secții de votare. Acest raport include datele transmise din 421 de secții prin aplicaţia MonitorizareVot , dezvoltată de Code for Romania. Raportul final FiecareVot va fi publicat după aproximativ o lună de la încheierea procesului electoral şi va include datele din toate secțiile vizitate, inclusiv cele colectate pe formulare tipărite.

Expert Forum a organizat un centru de asistență pentru alegători și observatori, compus din serviciul telverde 0800 080 200 și platforma www.votcorect.ro. Informaţiile obţinute de la alegători şi observatori au fost publicate în ziua alegerilor într-un comunicat de presă . În ziua alegerilor, platforma a fost accesată de peste 27 de mii de vizitatori.
Ziua alegerilor a fost lipsită de incidente majore şi s-a desfăşurat într-o atmosferă calmă, iar comisiile de votare şi alegătorii au respectat procedurile electorale şi măsurile de siguranţă sanitară.

Observatorii FiecareVot nu au semnalat probleme sau nereguli majore de natură să afecteze integritatea procesului electoral. Procedurile de deschidere au fost evaluate pozitiv în toate secţiile de votare vizitate, cu o singură excepţie.

Votarea a fost bine organizată şi SIMPV a funcţionat în condiţii normale; observatorii au apreciat procedura ca bună sau foarte bună în 98% din cazuri.

Chiar în condiţiile unei participări la vot foarte scăzute (33% la nivel naţional) observatorii au semnalat aglomeraţie la aproape 10% dintre secţiile vizitate în timpul votării.

Procedura de votare a fost înţeleasă bine sau foarte bine de marea majoritate a birourilor electorale şi alegătorilor.

Numeroasele apeluri primite la call center de la alegătorii care au întrebat dacă pot vota în altă circumscripţie pe liste suplimentare par să indice că informarea alegătorilor pe acest subiect înaintea scrutinului nu a fost eficientă.

Observatorii au semnalat că un procent ridicat de 28% din secţiile de votare vizitate nu erau accesibile persoanelor cu dizabilităţi.

Numărul mare de secţii de votare deschise în străinătate, alături de extinderea perioadei de votare la două zile, au dat posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot unui număr mai mare de alegători decât la alegerile parlamentare precedente şi au eliminat cozile lungi de aşteptare.
De asemenea, apreciem ca pozitivă prevederea legală care permite alegătorilor care s-au prezentat la secţia de votare până la ora închiderii să-şi exercite dreptul de vot chiar dacă acest fapt presupune prelungirea votării.

Numărarea voturilor

Din eşantionul restrâns de secţii observate la numărare, într-un singur caz procedura nu a fost evaluată ca bună sau foarte bună.

Procesele verbale au fost semnate în alb de membrii comisiilor în 35% din cazuri, iar în 14% dintre cazuri preşedinţii birourilor electorale au avut dificultăţi la completarea proceselor verbale.

În 10% din secţiile de votare atmosfera a fost tensionată (comparativ cu sub 2% în timpul votării).

Publicarea online a proceselor verbale de consemnare a rezultatelor a fost urmărită în timp real în noaptea următoare alegerilor de echipa Code4Romania, care a agregat datele şi le-a prezentat publicului într-un format uşor accesibil pe pagina www.rezultatevot.ro.

 

Raport realizat în cadrul proiectului Observatori pentru alegeri parlamentare corecte și sigure, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Proiect derulat de Expert Forum în parteneriat cu Centrul pentru Resurse Civice

Activitate sprijinită de Biroul Afacerilor Internaționale cu Narcotice și Aplicarea Legii (INL), în cadrul unui proiect implementat de EFOR în parteneriat cu CEELI Institute (Central and Eastern European Law Initiative) și International Foundation for Electoral Systems (IFES)

Add Comment

By Septimius Parvu

Urmariti-ne in Social Media!

Dorim să ținem legătura cu voi, să vă informăm și să vă cerem suportul pentru a promova acțiunea de observare a alegerilor.